Instalatie electrica casa paianta


In cursul lunii iunie 2011 am avut ocazia sa fac doua instalatii electrice, prima la o filigorie executata din lemn si cea de-a doua la casa cu peretii din paianta. In cele ce urmeaza va prezint cateva detalii de executie ale instalatiei electrice realizate la casa din paianta instalatii.

Inainte de a trece la prezentarea lucrarilor, as dori sa va cer in mod imperativ sa nu va apucati sa va faceti singuri instalatii electrice interioare daca nu stapaniti bine domeniul. Una este sa ne apucam sa ne schimbam singuri tabloul electric sau aparatajul fix (prize, comutatoare etc.) si cu totul altceva sa realizam de la A la Z o instalatie. Nu vreau sa supar sau sa jignesc cititorii acestor randuri, dar daca ar fi sa judec dupa multitudinea de mesaje din diverse spatii virtuale care spun “vreau sa-mi fac singur instalatia la casa, nu sunt de meserie, dar cam stiu despre ce este vorba”, trag concluzia ca in Romania,  bebelusii (mai ales cei de sex masculin) se nasc cu surubelnita, patentul si creionul de tensiune in mana. Fiecare dintre voi poate sa analizeze cu discernamant daca se pricepe la acest domeniu suficient de bine cat sa se apuce de o astfel de lucrare. In caz contrar, va sfatuiesc sa apelati totusi la un electrician, chiar si neautorizat, dar care sa fie macar in stare sa va prezinte niste referinte cu lucrari similare executate anterior.

Avand in vedere aceste considerente, sunt de parere ca materialul prezentat are doar scopul de a arata in mare cum se face o instalatie. El nu are un scop didactic (nici n-ar putea, pentru ca nu cred ca este absolut in litera si spiritul normativelor), ci doar va poate informa asupra operatiunilor executate, ca sa stiti cam ce ar trebui sa faca un electrician care va executa o lucrare.

 Asadar sa trecem la treaba ! 

Situatia pe teren este urmatoarea: o casa batraneasca din paianta, veche de vreo 50 de ani, situata intr-o zona foarte frumoasa si linistita la hotarul dintre Podisul Transilvaniei si Muntii Apuseni. Proprietarul a facut imbunatatiri masive : tamplarie termoizolanta, usi de interior moderne, termoizolatie cu polistiren de 10 cm pe exterior, urmata de aplicarea unei tencuieli decorative. Chiar si instalatia electrica “veche” nu era deloc veche, fiind executata in 2007, dar aici n-a prea fost bun meseriasu’ si a cam iesit o bataie de joc. Asadar, proprietarul a apelat la subsemnatul pentru o noua instalatie electrica. Fiind vorba de pereti din paianta ce au in compozitie si niscaiva rumegus combustibil, am sugerat utilizarea tubului copex metalic pentru instalatie, sugestie care a fost acceptata, cu atat mai mult cu cat tavanele sunt din poditura de scanduri montata peste grinzile de sustinere, care la randul lor sunt din lemn. Intrucat proprietarul, inaintea discutiei cu mine, cumparase o cantitate mare de cablu MYYM 3 x 1,5 mmp si 3 x 2,5 mmp (circa 200 metri), am renuntat la solutia utilizarii conductoarelor de tip MYf (asa cum voisem initial). Aceasta solutie a complicat putin instalatia, fiind necesar cate un tub separat pentru fiecare traseu, dar am castigat la capitolul siguranta in exploatare, lucru intotdeauna benefic atunci cand e vorba de o instalatie electrica “invecinata”cu un material combustibil.

Pentru aparatajul de protectie am ales marca produsele Schneider Electric, si anume:

-siguranta bipolara C60N / C32 A-2P pentru protectie generala;

-o siguranta diferentiala DPNa Vigi C16A / 30mA, pentru protectia principala a circuitului de iluminat general si a unui circuit exterior care urmeaza a fi executat in viitor, circuit care va deservi o filigorie si un hidrofor de putere mica;

-o siguranta diferentiala DPNa Vigi C25A / 30 mA, pentru protectia principala a celor doua circuite de prize executate;

-sigurante automate faza-nul DPNa C6A, pentru protectia separata a circuitului de iluminat, respectiv a viitorului circuit exterior;

-sigurante automate faza-nul DPNa C16A, pentru protectia fiecaruia dintre cele doua circuite de prize in parte.

Pentru restul aparatajului (prize si comutatoare), din pacate proprietarul a ales marca EL – BI (turcesti)  in functie de preferintele personale, si nu in functie de calitate (mie unul nu mi-a placut nici aspectul estetic, as fi preferat un aparataj modular, dar vorba aceea, nu eu voi sta toata ziua cu acel aparataj in casa). Sincer, nu va recomand acest tip de aparataj, in special prizele, care au contacte relativ slabute, corpul din ceramica foarte masiv care ingreuneaza introducerea in doze, avand totodata o rezistenta mecanica scazuta.

Sa vedem succesiunea de executie a lucrarilor

1. Stabilirea numarului de consumatori, a puterilor instalate si a numarului de circuite;

2. Intocmirea schemei electrice generale;

3. Intocmirea planului general al casei, cu trasarea pe plan a configuratiei circuitelor si a locurilor de montare a aparatajului. La aceasta operatiune am tinut cont de amplasarea in camere a sobelor si a cosurilor de evacuare a fumului si am evitat sa amplasez traseele de circuite in apropierea acestora, chiar daca prin aceasta am crescut lungimea circuitelor;

4. Determinarea lungimii fiecarui circuit in parte;

5. Determinarea incarcarii in regim permanent pentru fiecare circuit in parte si, in functie de aceasta, calcularea sectiunii conductoarelor, determinarea valorii disjunctoarelor pentru protectia la scurtcircuit si suprasarcina. Verificarea fiecarui circuit la caderea de tensiune;

6. Trasarea pe pereti a locurilor de amplasare a dozelor, a tabloului de distributie si a traseelor pentru tuburile copex metalice. La trasare am utilizat o nivela cu bula de aer pentru a obtine trasee perfect verticale si orizontale. In conformitate cu prevederile I-7 /2002, nu am folosit trasee in diagonala;

7. Executarea sapaturilor si a traversarilor prin pereti, operatiune la care am folosit un ciocan rotopercutor. Operatiunea a fost extrem de usoara, intrucat paianta este un material foarte moale.

8. Fixarea dozelor in pozitia ceruta cu ajutorul unor copci de ipsos;

9. Desi in mod normal se face mai intai pozarea si fixarea pe pereti a tuburilor si abia apoi se trag conductoarele, eu am inversat operatiunile. Am taiat la lungimea ceruta de fiecare traseu tuburile, am introdus in ele cablurile corespunzatoare si abia apoi le-am pozat in canalele din pereti. Fixarea provizorie am facut-o cu bucati de sarma rasucite, batute in cuie, dupa care am acoperit canalele cu Super Rigips. Pentru tragerea cablurilor in tuburi am folosit o sonda speciala din nylon cu cap metalic flexibil. Pentru a usura tragerea, am folosit pudra de talc.

10.Executarea legaturilor electrice in doze, conform schemei. Intrucat am folosit cabluri flexibile, am optat pentru rasucirea si cositorirea legaturilor. Pentru aceasta am utilizat un ciocan de lipit electric CL 150, aliaj tubular (fludor) Sn60 Pb40 cu diametrul de 1 mm si colofoniu. Izolarea legaturilor am facut-o cu banda de culori diferite, pentru o identificare usoara a circuitelor.

11.Montarea tuturor prizelor si comutatoarelor in doze, precum si a disjunctoarelor in tablou. Aici am cositorit, de asemenea, capetele terminale ale conductoarelor.

12.Acum ar fi trebuit ca, inainte de punerea in functie a instalatiei, sa fac masuratori privind rezistenta de izolatie a circuitelor. Din pacate nu dispun de un aparat pentru aceste masuratori, asa ca am trecut direct la punerea sub tensiune a instalatiei. Am masurat tensiunea in fiecare priza si am facut probe de aprindere/stingere a iluminatului. Am verificat si buna functionare a disjunctoarelor, procedand astfel: am deconectat circuitul supus verificarii, am legat in scurtcircuit conductoarele de nul si de faza dintr-o priza sau de la lampa si am incercat sa ridic clapeta disjunctorului. Bineinteles ca nu am reusit sa fac asta, semn ca protectiile functioneaza corespunzator. Am verificat si functionarea protectiilor diferentiale prin conectarea intre borna de faza si impamantare a unui bec de frigider de 15 W. Am simulat astfel un curent de scurgere si diferentialele au declansat. De altfel, pot sa va spun ca meseriasul care a venit sa finiseze peretii dupa ce am terminat eu instalatia a avut ocazia sa testeze pe propria piele buna functionare a diferentialelor. N-a avut stecher la bormasina si, bagand direct firele in priza, a atins accidental faza cu mana. N-a apucat sa se electrocuteze, ca a declansat protectia (eu n-am vazut scena, dar mi-a povestit-o el in urma cu cateva zile).

 Poate ati remarcat ca n-am pomenit nimic despre priza de impamantare, asta pentru ca am folosit priza de la instalatia veche. Nu stiu cat de bine a fost realizata aceasta priza, dar am facut o verificare empirica a sa, masurand tensiunea intre faza si nul, iar apoi intre faza si impamantare. Intrucat ambele valori au fost identice, am optat pentru folosirea prizei vechi (repet, aceasta masuratoare este empirica, verificarea corecta a unei prize de impamantare se face masurandu-i rezistenta de dispersie).

Autor: Florin Grecu Muresan


30 Comments on "Instalatie electrica casa paianta"

  1. Valoarea tensiunii masurate nu este un indicator al prizei da pamant. Chiar daca are rezistenta mare, valorile tensiunii vor fi identice datorita impedantei f mari a voltmetrului
    Pentru verificare empirica, se ia un bec de 500 W si se alimenteaza intre faza si impamantare. Daca acesta se aprinde „bine”, atunci priza de impamantare este OK.

  2. Buna seara.
    Vreau sa ma apuc de înlocuirea unei instalatii electrice vechi (de aluminiu) si am auzit multe pareri bune despre conectorii WAGO. În Germania s-a renuntat la cositorirea conexiunilor. Ce parere aveti? E un sistem bun? Multam fain!

    • Este o solutie merita luata in calcul, chiar lucrez la un mic articol de prezentare a conectorilor compacti de la Wago. Am luat intamplator cateva bucati de la o expozitie si m-am jucat putin cu ele.

      • Conectorii Wago sunt cei mai buni in materie de legaturi in dozele de derivatie sau orice alta intrebuintare asemanatoare. Doar ca cel mai bine se face legatura pe conductori fy. Lucrez de mult timp cu conectorii wago si nu am intampinat nici o problema gen arc de curent in interiorul lor sau orice altceva de genul. Spor la treaba. Fain blogul

  3. Buna ,
    Sunt curios daca ne puteti da mai multe detalii despre subscriu :

    „Intocmirea planului general al casei, cu trasarea pe plan a configuratiei circuitelor si a locurilor de montare a aparatajului”

    Rugamintea mea ar fi daca ne puteti da un exemplu o imagine aproximativa cum ati trasat schema electrica peste planul casei .
    Va multumesc anticipat !

  4. Deci ma puteti ajuta ?

    • Florin Muresan-Grecu | 6 august 2013 at 18:52 | Răspunde

      Va pot ajuta mai…babeste, ca sa zic asa, intrucat nu stiu sa lucrez in AutoCad (nici nu am programul respectiv. O sa incerc sa scot pe hartie planul postat de dumneavoastra, trasez pe el circuitele „ipotetice” (atentie! vor fi in final doua planuri distincte: unul cu circuitele de lumina iar celalalt cu circuitele de prize), le scanez si pe urma o sa i le trimit lui Viorel cu rugamintea sa le posteze pe blog. Eventual, in afara de postarea aici, daca-mi puneti la dispozitie o adresa de e-mail, vi le pot trimite.
      Tot ce va rog este sa-mi dati un ragaz de cateva zile, ca sa-mi fac timp sa le desenez.
      Cu stima.

  5. Cateva observatii:
    La casele din paianta (din pamant in general) este recomandat sa utilizezi acelasi material pentru acoperirea tuburilor metalice ale instalatiei electrice.Doar la dozele pentru prize si intrerupatoare se poate realiza un brau pentru cresterea rezistentei mecanice, insa daca se asteapta intarirea materialului original al peretelui, rezistenta sa creste in timp.
    Combinatia de lut+nisip+apa+rumegus(sau paie tocate) este una foarte durabila in timp dupa ce se intareste.Tencuiala exterioara realizata in acest fel dupa cativa ani se poate da jos doar cu toporul.Mai multe detalii cu google dupa „cob house”.
    Este o mare greseala izolarea casei cu polistiren, in timp o sa apara probleme cu umezeala.Daca grosimea peretelui este de 50-60cm este suficient pentru o izolare termica ok, daca este mai putin se putea incarca pe exterior c materialul original din perete pana la grosimea de 60cm.
    Pentru conectarea firelor in doze, se prefera utilizarea tuburilor termocontractabile sau a capetelor.Dupa realizarea conexiunilor, acestea se trag peste zona legaturii, se incalzesc cu aer cald, se contracta si iau forma cablului.
    Banda izolatoare nu este cel mai bun lucru, in timp poate sa piarda stratul de adeziv si se desfaca, lasand umezeala sa patrunda la instalatia electrica.
    Sistemul de inadire al cablurilor electrice in doze nu este cel corect, desi se practica datorita rapiditatii si usurintei in realizare.Normal, doar cablurile care pleaca intr-o directie se infasoara unul peste celalalt, se intrepatrund cu cel care vine in doza dupa care se cositoresc, asa se realizeaza un circuit continuu si nu apar „galme”.
    Se pot marca si cablurile, fie cu etichete sau cu marcaje cu vopsea sau marker rezistent la stergere, nu trebuie utilizata banda adeziva in culori diferite pentru fiecare legatura.
    Instalatiile clasice de curent sunt ok prin aceste metode, insa pentru casele „inteligente” care apar in ziua de azi trebuie utilizate sistemele modularizate, care sunt optimizate pentru incorporarea in circuit a diferitelor sisteme de cabluri de date, internet, tv, curent,climatizare, automatizari.
    PS. O alta solutie practica era utilizarea de canale de cablu din plastic ingropate direct in perete prin care sa se monteze furtunele metalice ale instalatiei electrice.Asa ramanea un spatiu unde se mai poate adauga si alt circuit fara sa se sparga din nou tot peretele sau doar stratul care sa permita scoaterea capacului.Doar o idee, din pacate lucrarea este deja realizata.

    • Florin Muresan-Grecu | 18 august 2013 at 19:49 | Răspunde

      Incerc sa dau niste raspunsuri la problemele ridicate de dvs.
      In ceea ce priveste partea referitoare la peretii din paianta, la necesitatea ca sliturile practicate pentru introducerea tubulaturii sa fie din acelasi material sau la contraindicarea termosistemului exterior, nu ma pot pronunta, nu sunt specialist in domeniu.Poate exista persoane care citesc aceste mesaje si au cunostinte in domeniu, si poate initiem o dezbatere pe tema asta, care poate fi interesanta (chiar daca excede subiectul articolului).Oricum, discutia ar fi doar asa, ca sa umplem spatiul blogului, pentru ca termoizolarea respectiva a fost optiunea proprietarului casei, neavand absolut nicio legatura cu electricianul.
      Sa stiti ca, in afara de banda izolatoare textila, care se folosea pe vremuri si care putea, intr-adevar sa se desfaca din cauza uscarii, la benzile actuale nu am constatat asa ceva. Acuma depinde si de banda, ca si aici exista pe tarabele din obor tot felul de „aratari” in domeniu. Eu nu folosesc niciodata materiale electrice de pe tarabe, asa ca nu vad de ce n-as folosi in continuare aceasta metoda de izolare. Tuburile termocontractibile sunt bune intr-adevar, dar asta nu inseamna pe cale de consecinta ca banda nu este.
      N-am inteles ideea cu „galmele” rezultate la interconectarea conductoarelor in doze, asa cum n-am inteles nici de ce va deranjeaza prezenta culorilor de identificare la conexiunile izolate cu banda.
      Canalele de cablu de care pomeniti au, de regula, unghiuri drepte atunci cand se monteaza, chiar daca se ingroapa. Nu prea vad, in aceste conditii, cum s-ar putea trage prin ele circuite suplimentare, presupunand ca in interiorul canalului ar exista spatiu pentru ele.

      • 2 conductori se pot conecta prin 2 metode.
        Prima este cea prezentata, in care se alatura conductorii si se rasucesc capetele.Dar daca conductoarele se tin in linie dreapta, locul unde sunt conectate apare ca o „galma”.
        Alta metoda este de a se rasuci conductoarele unul in prelungirea celuilalt.In momentul in care se tin in linie dreapta locul unde se unesc apare doar putin mai gros decat restul.
        Desi o imagine este mai buna decat 1000 de cuvinte, momentat nu am gasit una sa fac legatura sau sa o postez aici.
        Dar se iau 2 conductoare, la care se dezizoleaza cate un capat pe o lungime de 5cm (de exemplu).Pentru a se prelungi, se aseaza conductoarele unul in prelungirea celuilalt cu partea dezizolata una peste alta.Se intorc la 90 grade cu unghiul drept la jumatate din partea dezizolata, dupa care fiecare capat dezizolat se rasuceste peste firul celalalt dezizolat pana la camasa.Cand se indrepta conductoarele, ele sunt in continuarea unul celuilalt si partea dezizolata este legata.
        Se cositoreste legatura si se izoleaza.
        Tuburile termocontractabile sunt cele mai bune pentru realizarea izolarii, unele au si rasina, mai ales pentru izolarea capetelor de conductori electrici in mediu umed.
        Sunt mai scumpe decat o banda izolatoare dar este mai practic de lucrat cu ele.
        Banda izolatoare ramane in continuare cea mai buna unealta la instalatiile electrice.
        La o instaltie realizata cu tuburile termocontractabile trebuie utilizate alte marcaje pentru cabluri, deoarece de obicei se foloseste o singura culoare.Se pot utiliza si tuburi colorate dar este mai usor sa utilizezi un marker pentru notarea la fiecare capat de cablu.Iar daca la panoul central de sigurante, pe circuitul de lumina 1 pe cablu se noteaza CL01 sau CL1 si in doza apare pe cablul respectiv CL01 sau CL1 este mai usor de identificat fiecare circuit.
        Acum asta nu este o problema la o casa cu 2-6 circuite, dar daca cablezi un corp de cladire de birouri de 10 etaje, este mult mai usor la intretinere.
        Cat despre canalele de cablu, se pot instala intre 2 doze de serviciu sau intre o doza si priza sau intrerupator, daca circuitul este fara unghiuri, doar linii drepte.Asta pentru o viitoare modernizare a instalatiei mai facila.
        Pentru restul legat de termosistem si pentru materialul de constructie al peretilor, am prezentat un punct de pornire pentru cei care vor sa aprofundeze mai mult acest domeniu.

  6. Florin Muresan-Grecu | 20 august 2013 at 12:18 | Răspunde

    Da, acum m-am „luminat”. Metoda de cositorire indicata de dvs. este utilizata la mansonarea cablurilor. Sincer, n-am vazut-o niciodata aplicata la doze de derivatie. Nu spun ca nu se poate aplica, dar cred ca electricianul care recurge la ea trebuie sa fie putin „masochist”. Ganditi-va, ca exemplu, la o doza de derivatie rotunda uzuala in care intra 4 circuite de prize cu cate 3 conductoare FY 2,5 mmp, si care trebuie interconectate. Va fi un adevarat chin ca, dupa finalizarea conexiunilor prin metoda descrisa de dvs, acestea sa mai poata fi introduse in doza. Imi amintesc ca, in urma cu vreo 32 de ani, fiind elev in clasa a-9-a, aveam o disciplina de specialitate numita „Tehnologia lucrarilor electrotehnice”, iar acolo era descrisa pe larg metoda de cositorire expusa de dvs., dar nu se referea la doze.De aceea, inclin sa afirm (si sper sa nu va suparati pe mine pentru asta), ca mesajul dvs este mai degraba „didactic”, decat pragmatic.
    in ceea ce priveste instalarea spatiilor de rezerva pentru dezvoltari ulterioare, e o idee buna, dar daca tot ar fi sa o punem in aplicare, de ce sa nu folosim trasee de tuburi facute „ca la carte”, adica cu maxim 3 coturi la 90 grade pe o lungime de maximum 12 m si eventual sa introducem in ele si un fir subtire din otel pentru tragerea ulterioara a cablurilor sau conductoarelor, in loc sa utilizam jgheaburi din PVC drepte, la care trebuie sa instalam doze de tragere la fiecare schimbare de directie?

  7. am un intrerupATOR pe tencuiala turcesc EL-BI, care-i schema de montaj ?

  8. Nevasta-mea e fan case de cob si, cine stie, intr-o zi poate ne facem o casuta de cob undeva, departe de nebuneala orasului.
    Dar pentru o astfel de casa, parca mai frumos e sa arda focul in vatra, si lampile cu ulei in loc de becurile electrice. Ce n-as da sa nu fie nici acoperire GSM in zona respectiva si sa scot apa din fantana, fara ajutorul hidroforului!!!

    Articolul asta arata ca niste calusari care joaca pe muzica electronica. Nici nu banuim ce potential turistic ar avea astfel de case, intr-o zona cat mai salbatica. Acum multi ani, stateam de vorba cu un inginer londonez de la Racal. Spunea el, privind un om, langa Casa Presei Libere, care tragea la coasa, ca nu a vazut asa ceva in viata lui. Omul tanjea dupa o vacanta la tara, intr-o cabana de lemn, sa simta mirosul de fan proaspat cosit…

    Daca e musai sa facem insa o instalatie electrica, articolul este un bun indrumar pentru pasii de urmat.
    Pentru constructiile de lemn, nu ar strica montarea unor senzori de fum, monoxid de carbon etc. care sa actioneze in caz de pericol direct in tabloul de distributie pentru intreruperea alimentarii generale. E doar o sugestie.

    • Florin Muresan-Grecu | 9 noiembrie 2013 at 11:17 | Răspunde

      Cred ca multa lume tanjeste dupa linistea si atmosfera de la tara. Casa a carei instalatie electrica am prezentat-o aici este amplasata intr-adevar intr-o zona rurala, foarte linistita din judetul Cluj. Totusi, atmosfera creata de casa in sine nu mai are nicio legatura cu ceea ce era viata la tara pe vremuri. Peretii sunt intr-adevar din paianta, dar fatada este termoizolata cu polistiren si tencuita cu tencuiala decorativa moderna, toate ferestrele sunt cu geam termopan, exista fosa septica, televiziune si internet. Mai mult, in timpul scurs de la executia instalatiei de fata, proprietarul casei a construit si o aripa noua din BCA pe structura din beton armat, aripa care este mai mare ca si suprafata decat casa veche si este lipita de aceasta (inca nu este finalizata, se lucreaza in prezent la acoperis).
      Asa ca s-a cam dus atmosfera pur „rustica”, dar ramane totusi acea liniste specifica, acea senzatie ca „timpul sta pe loc”, dupa care cred ca toti orasenii tanjesc.

      • Lumea este foarte diversa si e greu sa-i multumesti pe toti.
        Unoara, daca le tai internetul e ca si cum le-ai taia oxigenul. Fara energie electrica sunt terminati, existenta lor nu mai are sens. Saracele creaturi… s-ar simti bine si intr-un bordei, dar sa aiba macar acces la net si acoperire 4G.
        Eu, de exemplu, in vacanta, merg in cele mai uitate de lume zone. Este o deconectare completa dupa un an de munca.
        Daca sunteti din Petrosani, probabil cunoasteti cabana Groapa Seaca sau „Refugiul Agatat” din muntii Parang, pe care abia astept sa-l revad. Singurul curent electric care circula acolo este cel din lanterna de camping. Nu TV, nu GSM, absolut nicio radiatie electromagnetica. La Groapa Seaca au totusi un grup electrogen pentru „mofturosi”.
        Parerea mea e ca sunt destui turisti, romani sau straini, care isi doresc in afara de liniste, sa triasca exact in mediul cel mai apropiat de natura, in case autentic taranesti, din lemn, lut sau paianta, sa bea lapte proaspat de vaca, nu UHT si sa se bucure de slana cu ceapa, nu de hrana pre-procesata, de bulz ardelenesc nu de McDonalds si de zmeura, afine si fragi culesi din padure nu de facaturile bazate pe chimicale.
        Pacat ca nu este promovat acest fel de turism si mare pacat ca se trece la modernizarea caselor traditionale care ar trebui sa prezerve identitatea noastra de romani statornici.

        • Florin Muresan-Grecu | 10 noiembrie 2013 at 16:52 | Răspunde

          Spre marea mea rusine, desi sunt nascut si trait In Petrosani (adica de vreo 46 de ani stau aici), cunosc zonele montane doar dupa nume (valabil si pentru Groapa Seaca). Singura zona pe unde am mai umblat (dar cu multi ani in urma, mai exact prin anii 80) este zona telescaun-cabana Rusu (actualul Hotel Rusu) din Parang.

  9. buna ziua apreciez f mult ddiscutiile de pe acest site,As avea o nedumerire.de ce nu este agreeat sistemul de conexiune ale conductorilor electrici cu conectori cu suruburi,Sa auzim de bine salutari tuturor

    • Florin Muresan-Grecu | 16 noiembrie 2013 at 16:10 | Răspunde

      Conectorii cu suruburi (reglete, morsete, etc.) sunt agreati in executia conexiunilor. Fiecare poate sa-i foloseasca sau nu. Mie unul mi se par mai sigure legaturile cositorite decat cele prin reglete, deoarece consider ca acele suruburi pot fi (cred ca ati observat ca n-am spus „sunt”, ci „pot fi”) verigile slabe ale conexiunii.

  10. vreu sa-i raspund domnului electrician cu tot respectul dar daca io am nevoie sa fac o interventie la un di dose cum fac vazand ca ai cositorit firele ce zici de asta

    • Florin Muresan-Grecu | 25 noiembrie 2013 at 19:26 | Răspunde

      Iar eu cu tot respectul va raspund ca n-am inteles nimic din mesajul dumneavoastra. Ati putea sa-l reformulati intr-o limba (si o ortografie) pe care s-o putem pricepe? Daca reusiti asta, as fi mai mult decat bucuros sa incerc a va raspunde la dilema pe care o aveti.
      Multumesc.

  11. Pentru cel certat cu limba romana ; daca circuitul este protejat de-o siguranta calibrata corespunzator nu ai ce cauta la doza de legaturi . Legaturile cositorite sunt sfinte , regletele sunt pacatoase in special pt conductorul masiv , in momentul in care sunt miscate pt a fi introduse in doza si nu numai , firul se slabeste din legatura .

    • Florin Muresan-Grecu | 27 decembrie 2014 at 19:27 | Răspunde

      Este exact ceea ce spun eu de multa vreme (si nu doar aici, ci si pe alte site-uri specializate), si anume ca nimic nu se compara cu cositorirea, iar o legatura cositorita nu are de ce sa fie demontata la inspectie sau verificare. Este adevarat ca, in lumea nebuna in care traim acum, in care orice lucrare inceputa acum trebuie terminata „ieri”, cositorirea reprezinta o manopera care „costa” mult timp si de aceea se adopta celelalte metode mai rapide, dar si mai paguboase (reglete,cleme elastice, etc) si, nu in ultimul rand, mai scumpe.

  12. Salut îmi puteri spune va rog frumos daca este bine ce fac si anume daca as pune doar doua diferentiale unul de 16 A, pentu prize, si încă unul de 10 A pentru becuri, credeti ca este bine eu zic ca da deoarece circuitul casei este destul de simplu, si anume doar doua prize in casa, doua n hol, si in rest circuitul de becuri si anume patru becuri in casa si doua in hol, credeti ca este bine sa pun numai diferentiale peste tot, deoarece este foarte usor de montat nistr sigurante in tablou, i stiu cum se face problema este ca nu stiu daca asa este cel mai bine.

  13. Buna ziua, postez aici intrucat nu am gasit in alta parte vreo referire la casa din paianta, imi cer scuze, daca e cazul mutati dv postul, și cred ca numai dv ați putea să mă ajutați în aceasta problema.
    Am căsuța bunicilor veche de 80 ani, făcută pe furci (lemn și lut).
    As vrea sa o recondiționez puțin, și m-am gândit sa pun gresie pe jos, întrucât o am deja, iar pe pereți sa pun plasa de Buzău și sa ii tencuiesc. Din păcate toți meseriașii lucrează exclusiv cu tencuiala pe baza de ciment.
    Am mai citit despre tencuiala de ciment și multa lume spune ca nu e buna la casa fin lemn și lut pt ca tine Umezeala și în timp se degradează. Aveți idee cam în cât timp? Dar daca se folosește doar un pic de ciment în rețeta de tencuiala?
    Și dacă s-ar folosi tencuiala de ciment la renovarea pereților casei, e absolut sigur ca furcile de lemn din pereți vor avea de suferit? Pt ca vad ca e vorba de tencuit doar pereții interiori, umezeala de care spun colegii aici în cazul tencuielii cu ciment, nu se va „evapora” prin partea exterioara a peretelui?
    Îmi puteți spune din comerț ce materiale as putea găsi mai ieftine pt a tencui pereții? Pt ca sint sigur ca nu voi găsi pe cineva care sa renoveze cu tencuiala de var sau ceva natural, rustic. Sau ar merge placați pereții cu osb sau rigips?
    Ținând cont de vechimea casei, și de faptul ca am 50 ani și după mine nu va mai sta nimeni acolo, ce ma sfătuiți sa fac, cum sa o renovez cât de cât, cu materiale moderne din păcate, astfel încât odată recondiționati pereții sa nu apară probleme măcar 15-20ani?
    Va multumesc mult!

    • Nu cred ca este o problema daca tencuiti normal cu plasa de otel sudata. Alternativa este cu mortar ciment – var, gasiti la sac daca doriti astfel de produse si sa faceti singur lucrarea.

  14. am citit teoria,dar esti departe de realitate,iar practica este varza,ce nu inteleg eu este de ce nu va documentati inainte de a pune tot felul de prostii pe net la care multi nestiutori pun botul,ca normele europene arata cu totul altceva si trebuie sa ne perfectionam si noi pentru-ca ati vazut cu ochi vostri cum ard case zi de zi in romania si asta pentru o simpla instalatie facuta de un asa zis electrician care habar nu are de electricitate,te intreb de ce ai folosit doua diferentiale?,de ce ai folosit tub de metal flexibil,care este foarte scump si nu unul flexibil din plastic anti foc s-au orce alt izolator ce nu propaga caldura,daca firele care trec prin tub nu sunt inadite si va intreb ce rol are diferentialul in cazul in care un contact este slabit,sau se incalzeste un fir,ori face legatura cu pamantul ori este supra solicitat,sau de ce este instalat i c p -ul,care limiteaza puterea instalata,sa nu mai zic de tabloul general care nu este de nici o treaba,la o casa cu un circuit bazic se pune un diferential,doua se pune la un circuit elevat,adica mai ridicat si fiecare este cu sigurantele lui in functie de consumatori,mai multa teorie,mai nulta practica.

  15. Consideri ca este o greseala daca utilizezi un tub metalic in locul unuia de plastic, doar din considerente de pret? Cele doua diferentiale, asa cum este mentionat sunt destinate circuitelor dedicate, separate in mod clar, fiind alegerea autorului. Este o greseala cumplita (vorbind strict tehnic), lasand la o parte discutia legata de pret?

1 Trackbacks & Pingbacks

  1. Instalatei electrica filogorie

Leave a comment

Your email address will not be published.


*